Azi ar fi implinit 68 de ani

Azi 4Decembrie 2013, mama mea ar fi implinit 68 de ani. In urma cu un an am fost, ca de obicei in fiecare an, la mama acasa sa-i uram „La Multi Ani !” si era pentru prima data cand am constientizat ca nu mai avea mult de trait. Era neagra la fata, de suferinta. Tocmai am aflat ca are cancer la pancreas. Cel mai dureros cancer, imi spunea un prieten medic. De parca nu a suferit destul toata viata, acum la sfarsit, trebuia sa mai sufere. Era o fire blanda, care lasa de la ea numai sa nu intre in polemica cu nimeni. Din pacate nu stim sa pretuim valorile decat atunci cand nu le mai avem, cand trec in nefiinta. Asa sa intamplat cu valorile universale, ma refer la mai toti cei care au schimbat lumea, asa ni se intampla si noua, muritorilor de rand. A murit in 22 Mai 2013, dupa o suferinta ingrozitoare de 6 luni, chiar dupa ziua de sfanta Elena. Dumnezeu parca a lasat-o sa prinda si aceasta zi, ea numindu-se ELENA. In 21 Mai i-am dus de ziua „sfintei” cel mai frumos trandafir pe care i l-am daruit vreodata. Era prea tarziu, era muribunda si nu la mai putut privi. Dormi in pace MAMA, si iartama ca nu te-am apreciat destul , cat ai fost in viata.

1kg 200g file de cod congelat = 600 grme pește + 600 grame H2O




E mare hoția și necontrolată. Eram la cumpărături, alimentare, la Shopping City și mi sa făcut poftă de un pește. Am avut „inspirația” să aleg un file de Cod congelat. Am ajuns acasă și-l las la decongelat. La sfârșit, SURPRIZĂ. Apă gârlă, pește puțin. Am luat cântarul electronic de bucătărie și ma pălit surpriza,
600 grame apă fraților !

Farmacistă cu personalitate.

Cum este posibil ca o farmacistă a unei farmacii vechi de pe M. Viteazu, să refuze să elibereze un preparat. Uite așa, doar România este țara tuturor posibilităților.

Sa întâmplat acum o lună când soacra mea sa dus să cumpere medicamentele de pe o rețetă. Sa oprit la prima farmacie care a întâlnit-o pe M. Viteazu și a luat medicamentele fără să-și dea seama că unul dintre medicamente trebuia preparat la farmacie. Cum acea farmacie nu prepara medicamente a fost trimisă la o altă unitate, tot pe M. Viteazu, unde se prepara. Farmacista de acolo a spus că îl prepară dar durează câteva minute.

OK, AȘTEPT !

Dar când farmacista începe să pună celelalte medicamente de pe rețetă pe tarabă, soacra îi spune că celelalte medicamente le-a luat de altundeva, aceasta replică prompt cu un gest nervos. Atunci dute la farmacia aia să-ți prepare medicamentul.

Este adevărat că concurența pe M. Viteazu este mare, fiind nu mai puțin de 5 farmacii.

Să fi început din această cauză, să nu-și mai ia farmacistele salariul la timp ?!?

Vânzători… nu vindeți ! Lăsați cumpărătorii să cumpere !

Acum un an și jumătate am intrat în rândul antreprenorilor, mai precis mi-am deschis o agenție imobiliară. Toți cei care mă cunosc știu că am un trecut în acest domeniu, pe când toată lumea asta se afla întrun balon uriaș de săpun… de evoluție economică.

Când am demarat( 2011) toți erau sceptici cu privire la reușita mea, țara fiind în al- 2- lea an de recunoaștere a recesiunii.

Încet și cu pași mărunți am reușit să pun bazele afacerii, înarmat cu multă seriozitate și cei 4 M (mult mai multă muncă). Unul dintre aspectele care mă deranjează este faptul că Agenții Imobiliari, nu sunt văzuți cu ochi buni, de cele mai multe ori pe bună dreptate, mai cu seamă din cauza unor așa ziși agenți care nici măcar nu  cred că lucrează cu forme legale. Agresivitatea cu care lucrează în piață este devastatoare pentru cei care lucrează cinstit și fac onoare acestei meserii.

Am vândut, de-a lungul carierei mele de 22 ani, de la cartofi prăjiți, alcool și carne, până la asigurări de viață, publicitate și imobiliare. În toți acești ani de experiență PRACTICĂ, cred că am ajuns să privesc matur latura acestei meserii. Majoritatea agenților de vânzări sunt antrenați să vândă și le face o deosebită plăcere să vândă. Ce se întâmplă când vânzătorul ajunge în postura de a i se vinde ceva. Cred că majoritatea se simt agresați și forțati  când un altul încearcă să-l facă să cumpere ceva. Ce ne îndeamnă  să credem că noi suntem diferiți de cei cărora încercăm noi să le vindem ceva.

Eu când sunt la cumpărături vreau să mi se spună : Bună Ziua. Dacă vedeți ceva care vă interesează, sunt aici ca să vă ajut. Punct. Mie îmi place să cumpăr nu să mi se vândă. Cred că încrederea se instalează doar atunci când vrei să ajuți cu sinceritate și nu să vinzi forțat. Cred că singura șansă pe care o avem să schimbăm percepția oamenilor despre agenți este să încercăm să-i ajutăm cu adevărat și să nu ne gândim numai la comisioane, ele vin oricum ca rezultat al muncii corecte. Un client mulțumit îți aduce alți 5 clienți, pe când unul nemulțumit îți îndepărtează alți 10 potențiali. Recomandarea este cea mai bună metodă de publicitate.

Așa că vânzătorilor nu mai vindeți ci ajutați cumpărătorii să cumpere.

Așa zisa ” AROGANȚĂ” răsplătită cu IGNORANȚĂ

Azi am ieșit la plimbare cu familia prin parcul Sub Arini și la un moment dat, la întoarcere spre casă, prin zona terenului de tenis, am avut aroganța să mă duc să întreb ce trebuie să fac să pot juca și eu tenis acolo. Printre cei care așteptau să intre în teren era și Rareș, o mai veche cunoștință, pe care l-am întrebat cui să mă adresez, pentru detalii legate de club. Acesta mi-a indicat o persoană, cam la 70 ani, care tocmai uda terenul perfect, de zgură.
Mă duc în dreptul omului și binevoiesc a-l întreba cum să procedez ca să pot juca și eu acolo. Eu, modest, simțit,un simplu patron de agenție imobiliară dar copil de muncitor fără PEDIGREE, îmbrăcat decent cu trening și adidași Adidas. El , ignorant, continua să ude terenul și mă lasă să înțeleg prin explicații, că nu prea am ce căuta acolo și că dacă tot mă încăpățânez sa joc, ar mai fi terenul liber, doar în ziua de luni de la 4 la 6. Bine că nu mi-a spus că Joi de la 3 la 2. Ce mai, politețea și ospitalitatea tipic românească.

Cadou tricolor

Azi am alergat prin oraș să caut ceva potrivit pentru un cadou simbolic făcut clienților mei. M-am decis să iau câteva portvizit-uri pe care să le gravez cu numele firmei. Am căutat și în sfârșit am găsit un singur model ( nu chiar ce mi-am dorit, pentru că puteam să gravez doar pe interior) care la prima vedere mi-a plăcut, pentru că era cu steagul României și cunoscuții mă consideră naționalist. Fiind grăbit nu mi-am dat seama decât acasă că steagul era pe dos.

Un preșcolar, erou la doar 6 ani.

Când am aflat întâmplarea, am rămas surprins de prezența de spirit al unui copil de doar 6 anișori.

Da, sa întâmplat chiar în Sibiu, mai precis în Gușterița, în seara zilei de luni 19 DECEMBRIE pe la ora 19.00.

O familie de oameni muncitori își pregăteau lucrurile pentru ziua ce urmează, mama cu copilul de 6 ani prin bucătarie, tatăl și bunica prin celelalte camere iar băiatul cel mare singurul rămas pe stradă cu prietenii.

Dintr-o dată coșul de evacuare al gazelor arse, de la centrala termică, se îmfundă și toate gazele încep să cuprindă bucătăria. La scurt timp mama se prăbușește la podea secerata de monoxidul de carbon. Atunci eroul aleargă să-l cheme pe tatăl aflat în camera alăturată. Când ajunge acesta în bucătărie, cade și el secerat. Copilul aleargă după bunică, dar același lucru se întâmplă și cu aceasta. Atunci eroul nostru pune mâna pe telefon și sună la 112 si le spune celor de la salvare toate detaliile și bineânțeles și adresa unde se află. După telefon, deshide ușile, aprinde toate luminile din casă și aleargă afară zbierând după fratele cel mare. Acesta aleargă în casă și îi scoate pe rând pe toți afară. Au sosit cei de la ambulanță, i-au resuscitat pe toți, iar acum mulțumită acțiunii unui copil de 6 anișori, toți membrii familiei au revenit la viață.  Poate unii se întrebă cum e posibil ca copilul să fie singurul rămas conștient în casa, dar explicația este cât se poate de simplă. Gazele arse sunt calde și mai ușoare așa că ele au cuprins bucătăria de sus în jos și nu au apucat să ajungă la nivelul copilului.

Pentru cei care nu-și doresc copii ar trebui ca această întâmplare să-i facă sa se razgândească, pentru că copiii nu numai că spun lucruri trăznite, care îți colorează viața, dar pot chiar să ți-o salveze.

Melomanul …revoltat !

Pentru că îmi plac aproape toate genurile de muzică, mă consider un pic  meloman. Si pentru că am o fată care are talent și cu care mai participăm din când în când la câte un festival și posed și ureche muzicală( zic eu) mă consider avizat și cunoscător al calităților vocale.

Nu știu câți români urmăresc emisiunile  televizate gen, X Factor, Vocea României, Românii au talent si câți au ureche muzicală dintre cei care votează. Eu unul urmăresc astfel de emisiuni chiar și atunci când sunt la cineva în vizită. De câteva săptămâni, sunt foarte revoltat când văd că ajung la duel voci bune, iar o anumită persoană favorizată,(după părerea mea) pe care o numim A L , rămâne în concurs, ba mai mult rămâne salvat primul, ca nu cumva să-i dea emoții concurentului. Eu o spun răspicat, este cea mai slabă voce (sau poate piesele alese nu-l pun în valoare !?). Oare, votăm calitățile pentru care s-au prezentat toți concurenții, sau votăm cazuri sociale ? Chiar cred că persoana în cauză este o persoană sensibilă si de încredere, ce mai de nota 20 …, dar nu vocal.  Când DR..CU, ne învățăm să apreciem performanța și calitatea în defavoarea slăbiciunii și sensibilității ?

Aseară au intrat la duel cele mai bune voci din concurs, Diana ți Larisa (T&L) chiar înaintea semifinalei. A plecat Diana pe care o vedeam din start, cea mai bună voce din concurs. A rămas trupa T&L, după părerea mea, o trupă cum nu există în tot show-biz-ul României(cu toate că ei au fost la duel de 3 ori).  Asta până când DAU PIEPT cu renumitul factor Y,  A L .

Vai de neamul care apreciază slăbiciunea.

Sper sa revin pe blog

Nu am mai simtit placerea scrisului de ceva vreme. Asta pentru ca am inceput de 8 luni o afacere in imobiliare, care imi ocupa 14 ore pe zi. Desi sunt cca 4 ore pe zi pe net, studiez piata imobiliara si nu am timp de scris. Cand lucram la ziarul Sibiu 100 % ,  langa colegii care scriau articole, mai strecuram si cate o postare de suflet . Chiar mi-e dor de scris si sper sa am timp sa revin in blogosfera si sa spun raspicat I’ LL BE BACK !

Festivalul Tineretii Jupiter 2011

Festivalul Ecoul Pietrei Craiului de la Zarnesti

Despre cerşetori !

Tocmai citeam un articol mai vechi de pe, blog.sibiu.net (cât câştigă un cerşetor ?) că mi-am adus aminte de o întimplare de-a mea de acum câteva zile.
Eram în urmă cu 4 zile, oprit la semaforul din capătul Cl. Dumbrăvii, cu direcţia spre blocul cu plombă, acolo unde se pare că sa aciuit un cerşetor profesionist.
Cum maşinile staţionau, a apărut printre ele un cerşetor cu faţa schimonosită şi cu un mers de ţi se facea milă, nu alta. Pe cuvânt că mi sa făcut milă (a fost printre puţinele situaţii în care am muşcat).
Ieri, aceeaşi locaţie, acelaşi cerşetor, numai că mai în spate era o maşină de poliţie care la clanxonat.
În momentul în care a văzut poliţia şi-a schimbat brusc faţa şi culmea… mersul a devenit normal. Şi dus a fost, a tulit-o rapid.
Cred că ar fi potrivit pentru un rol într-un film francez de” ev mediu”, (ca vrăjitor sau ciumat) sau dacă ar mai exersa un pic poate chiar rolul lui Quasimodo din Cocoşatul de la Notre Damme.

Intrebare ?????

Am chef sa ma prostesc un pic, dar sa nu se si lege…
Vreau sa lansez o intrebare.
Eu fiind un pescar de ocazie (imi place la pescuit dar nu prea ajung), m-am intrebat daca ar fi sa devin si vanator, ce as fii in stare sa impusc ?
Si m-am gandit ca as impusca, rate, fazani, in general cam tot ce e pasare si mistret ca-i urat, desii nu mi-au facut niciunul nimic. Si acum intrebarea;
Voi ce animale (in afara politicienilor ) a-ti fii in stare impuscati?

Nascut ortodox, ajuns cam neortodox cu inclinatii… neoortodoxe

Pai daca alesii nostri de dupa revolutie erau numiti neocomunisti (chiar daca lor nu le placea sintagma asta si nu si-au asumat-o ) atunci si eu ma pot auto denumi neoortodox.
Asta chiar trebuie s-o auziti.
Ieri am plecat la Presaca(un sat pe linga Alamor) sa particip la inmormantarea unei matusi de-a neveste-mi.
Nimic neobijnuit, totul decurge ca la carte… la cartea cea sfanta bineinteles, pina cind ajungem la sfirsitul slujbei, ingropare etc… cind observ preotul din sat ca se posteaza strategic pe o ulita care dadea spre iesirea din cimitir, cu crucea (sfintita bineinteles) in mina si obliga pe toti asa zisii crestini dar in realitate mai toti „religiosi”(mai toti confunda religia cu crestinismul), sa PUPE crucea si sa se inchine. Sa se inchine e in regula, dar la ce? Parca nu-i voie sa te inchini la idoli sau la chip cioplit. Dar sa pupi crucea deodata cu 100 de „sateni”?…
Asa ca aveam de ales;
-ori sa mint preotul cum ca as fi din alta religie care ma impiedeca sa….
-ori sa-l ocolesc
Brusc mi-am adus aminte ca nevasta mea are o matusa (sora cu defuncta), care s-a pocait.
Am stat in urma si am urmarit ce face nu de alta dar sa ma iau si eu dupa ea.
Se pare ca a fost la multe inmormantari si s-a gandit cum sa evite. Ce mai si-a creat un drumeag printre o cruce si o „filigorie” si s-a strecurat. Hop si eu… Si asa am scapat sa dau explicatii ca nu prea sunt eu prieten cu minciuna.

Premoniție sau…gură spurcată ?

Acum vreo 3 luni am avut câteva postări gen fotografia tematică, unde am afișat o fotografie( falsificată de mine) în care era, la intrarea întrun magazin alimentar, o capră dinaia de întîmpinare pe care scria mag. alimentar și continua cu o listă de produse. Ei, eu am pus un” F” în față și a rezultat, magazin falimentar. Cred că am avut gura spurcată, pentru că sa adeverit. Acum vreo 3 zile am trecut pe acolo(str. 9 Mai), și în loc de capră am fost întâmpinat de un afiș cu textul „SPAȚIU DE ÎNCHIRIAT”. Aș putea spune, fără nici o undă de răutate, PREVIZIBIL.